joi, 9 martie 2017

accesele de mânie ale celui mai blând om de pe fata pamantului

Despre Moise am aflat că "era un om foarte bland, mai bland decat orice om de pe fata pamantului." Numeri 12:4

Recapitulez istoria lui si văd că la 40 de ani a ieșit să cerceteze poporul, a văzut un evreu asuprit și a omorât egipteanul vinovat. 

Ajunge din nou în Egipt și merge de 10 ori la faraon ca să îl anunțe ce avea Domnul de spus. Știa ce avea de spus din partea Domnului, știa că faraon își va împietri inima și nu va asculta de ceea ce spune Domnul. Încă din Madian știa că așa va fi ... și totuși, în Exod 11:8 "a ieșit de la faraon aprins de mânie".

Apoi ajunge pe muntele Sinai și primește de la Domnul Legea. Aceasta era pe niște pietre săpate și sculptate de mâna Domnului. Aude gălăgie în tabără, vede vițelul de aur și .... sparge tablele legii la baza muntelui. Pune vițelul în foc și îl arde, ia cenușa si o amestecă cu apă. Leșia rezultată o dă să fie băută de popor. 

"pe când se apropia de tabără, a văzut vițelul și jocurile. Moise s-a aprins de mânie" Exod 32

Mergem mai departe și ajungem în Numeri 20, imediat după ce moare Maria și este înmormântată și vedem că poporul a căutat ceartă cu Moise.
"6. Moise si Aaron au plecat de la adunare si s-au dus la usa Cortului intalnirii. Au cazut cu fata la pamant si li s-a aratat slava Domnului.
7. Domnul a vorbit lui Moise si a zis:
8. "Ia toiagul si cheama adunarea, tu si fratele tau Aaron. Sa vorbiti stancii acesteia in fata lor, si ea va da apa. Sa le scoti astfel apa din stanca si sa adapi adunarea si vitele lor."
9. Moise a luat toiagul dinaintea Domnului, cum ii poruncise Domnul.
10. Moise si Aaron au chemat adunarea inaintea stancii. Si Moise le-a zis: 
"Ascultati, razvratitilor! Vom putea noi oare sa va scoatem apa din stanca aceasta?"
11. Apoi Moise a ridicat mana si a lovit stanca de doua ori cu toiagul. Si a iesit apa din belsug, asa incat a baut si adunarea, si au baut si vitele.
12. Atunci Domnul a zis lui Moise: 
"Pentru ca n-ati crezut in Mine, ca sa Ma sfintiti inaintea copiilor lui Israel, nu voi veti duce adunarea aceasta in tara pe care i-o dau.""

Nu ni se mai spune nimic de nervii, mânia sau furia lui Moise dar ... pot să văd și să citesc printre cuvinte. Trebuia să vorbească stâncii! Atât. Scurt. Dar el în vâltoarea sentimentelor a lovit stânca de două ori. Pot să stau strâmb și să încerc să îl înțeleg drept pe Moise. Pot să îi găsesc scuze, pot să spun că poporul l-a disperat ... și cam așa e. 

Prin neascultarea lui, Moise a diminuat Slava Lui Dumnezeu. Și o asemenea faptă, deși iertată, aduce consecințe dureroase.

Nu pot să nu mă gândesc la accesele mele de furie. 
Ce consecințe au? 
Diminuează acestea Slava Domnului? 
Cât rănesc atunci când las mânia să curgă ca lava? 
Sunt conștientă că mă va ustura pielea când consecințele vor veni?

Moise nu a mai intrat în Cannan după acest acces de mânie. Nu L-a sfințit pe Domnul în mijlocul poporului!

Când turbă și clocotește mânia în mine, Îl sfințesc pe Domnul în mijlocul oamenilor în care mă aflu? 

Niciun comentariu: